Posts Tagged ‘Scrabble’

Scrabble

August 14, 2009 - 1:19 pm 1 Comment

Scrabble_board_in_play

Scrabble este un joc în care participanţii formează cuvinte prin plasarea de litere pe o tablă având dimensiunile de 15 pe 15 pătrăţele. Cuvintele se pot forma pe orizontală sau pe verticală, precum la cuvinte încrucişate, iar punctajul obţinut este mai mare atunci când literele folosite sunt mai rare (mai valoroase) sau când sunt plasate pe pătrăţele divers colorate, care dau diferite bonificaţii, ale tablei de joc. Numărul de litere şi valoarea lor sunt caracteristice fiecărei limbi. Varianta română are 100 de litere.

Scrabble se poate juca în familie, dar şi în sistem competiţional. Din 1990 acest joc este recunoscut în România ca disciplină sportivă, activitatea fiind reglementată de Federaţia Română de Scrabble. Se organizează competiţii naţionale (campionat, cupă) şi internaţionale (în limba franceză sau engleză). În competiţii, jucătorii concurează individual (singur la masă), cu excepţia turneelor de partide libere.

Există mai multe tipuri de partide:

  1. Duplicat: arbitrul extrage litere (între 6 şi 8 litere, în funcţie de tipul duplicatului) pe care le anunţă (afişează). Fiecare jucător concurează individual, căutând un cuvânt cu punctaj maxim. Partida continuă în mod unic pentru toţi concurenţii, prin depunerea pe tablă a celui mai valoros cuvânt (anunţat de arbitru).
  2. Anticipaţie: arbitrul extrage toate literele (în grupe de câte şapte litere şi o grupă de două litere). Concurenţii îşi stabilesc o strategie, încercând să realizeze un punctaj total cât mai mare pe măsură ce grupele de litere sunt extrase aleator.
  3. Libere: se joacă între doi (sau mai mulţi) concurenţi, fiecare trăgând litere din sac.

Există şi o probă de Compunere, cu diverse tipuri de problemă (Integral … parţial, pe şir, Serie de maxime etc.).

Linkuri

(Wikipedia sub licenţa GNU)

Share

Jocuri cu mai mulţi jucători

March 18, 2009 - 2:08 pm No Comments

scrabble_board_in_play

În jocul cu mai mulţi jucători[1] jucătorii pot fi oponenţi independenţi, echipe, sau o singură echiă care joacă împreună. Jocul cu mai mulţi jucători independenţi este dificil de analizat formal într-o teorie a jocului întrucât jucătorii pot forma coaliţii.[2]

Teoria jocului

John Nash a demonstrat că jocurile cu mai mulţi jucători au o soluţie stabilă întrucât acele coaliţii dintre jucători nu sunt permise. El a câştigat premiul Nobel pentru economie pentru acest important rezultat care a extins teoria von Neumann la jocurile de sumă zero. O astfel de strategie stabilă este denumită echilibrul Nash.[3]

Dacă cooperarea dintre jucători este permisă, atunci jocul devine mult mai complex. Multe concepte au fost dezvoltate pentru a analiza astfel de jocuri. Deşi unele au avut un succes parţial ăn domeniile economiei, politicii şi conflictului, nu s-a dezvoltat încă nicio teorie general valabilă.[3]

În teoria cuantei de joc s.a descoperit că introducerea cuantei de informaţie ăn jocul cu mai mulţi jucători a permis un nou tip de strategie a echilibrului care nu se găseşte în jocurile tradiţionale. Restricţiile în alegerile jucătorilor poate avea efectul unui contract prin prevenirea situaţiilor în care jucătorii ar putea profita de trădare.[4]

Tipuri

Exemple de astfel de tiputi de jocuri includ:

  • Şarade – un joc de peterecere în care jucătorii mimează şi ghicesc titluri.[5]
  • Contract Bridge – un joc de cărţi dintre două echipe a câte doi jucători.[5]
  • Counter-strike – un joc video jucat de individuali sau echipe.[6]
  • Diplomacy – până la şapte jucători negociază soarta Europei.[7]
  • Lord of the Rings – un joc de masă în care jucătorii cooperează şi se sacrifică chiar pentru a distruge Inelul.[8]
  • Monopoly – un joc de masă despre comerţul cu proprietăţi şi închirieri.[9]
  • Poker – un joc de noroc jucat de obicei cu cca. şapte jucători.[10]
  • Risk – un joc de război cu conflict global.[11]
  • Scrabble – un joc de cuvinte ăn care jucătorii construiesc cuvinte încrucişate.[12]
  • Shadowfist – un joc de cărţi de colecţie jucat mai ales de patru jucători.[13]
  • World of Warcraft – un joc de roluri online cu foarte mulţi jucători.[14]

Referinţe

  1. ^ Oxford English Dictionary. Oxford University Press. 2008. “Designed for or involving more than two (esp. many) players or participants”
  2. ^ K. G. Binmore (1994). Game Theory and the Social Contract. MIT Press. ISBN 0262024446.
  3. ^ a b Laszlo Mero, Anna C. Gosi-Greguss, David Kramer (1998). Moral calculations: game theory, logic, and human frailty. ISBN 0387984194.
  4. ^ Simon C. Benjamin and Patrick M. Hayden (13 August 2001), Multiplayer quantum games, doi:10.1103/PhysRevA.64.030301,
  5. ^ a b R. Wayne Schmittberger. New Rules for Classic Games. ISBN 0471536210.
  6. ^ Erik Bethke. Game Development and Production. ISBN 1556229518.
  7. ^ Richard Sharp. The Game of Diplomacy. ISBN 0213166763.
  8. ^ Ernest Mathijs. The Lord of the Rings: Popular Culture in Global Context. ISBN 1904764827.
  9. ^ Philip E. Orbanes. Monopoly: The World’s Most Famous Game – and How It Got That Way. ISBN 0306814897.
  10. ^ Gary Carson. The Complete Book of Hold ‘Em Poker. ISBN 0818406054.
  11. ^ Ehsan Honary. Total Diplomacy: The Art of Winning Risk. ISBN 1419661930.
  12. ^ Joe Edley, John D. Williams, John D. Williams Jr.. Everything Scrabble. ISBN 0671042181.
  13. ^ John Jackson Miller, Joyce Greenholdt, Jason Winter. Scrye Collectible Card Game Checklist & Price Guide. ISBN 087349623X.
  14. ^ Scott Jennings, Alexander Macris. Massively Multiplayer Games for Dummies. ISBN 0471752738.

(Traducere şi adaptare din Wikipedia sub licenţa GNU)

Aveţi nevoie de un webmaster? Click AICI. Tel. 0745-526896

Video: Nickelback’s Somday-World of warcraft music video

Share