Posts Tagged ‘literatura’

Şah

January 13, 2010 - 6:32 pm No Comments

Şahul (de la cuvântul persan shah, „rege”) este un joc de strategie între doi jucători.

Forma curentă a jocului a apărut în sudul Europei, în a doua jumătate a secolului al 15-lea, după ce a evoluat de la un joc similar mult mai vechi din India. În ziua de azi şahul este cel mai popular joc ce se poate juca acasă, în cluburi, pe internet, prin corespondenţă sau în turnee.

Bibliografie

Literatură generală

  • José Raúl Capablanca: Grundzüge der Schachstrategie. Beyer-Verlag, Hollfeld 72002, ISBN 3-88805-292-0.
  • Jean Dufresne, Jacques Mieses: Lehrbuch des Schachspiels. Bearb. von Rudolf Teschner. Reclam, Stuttgart 312004, ISBN 3-15-021407-6.
  • Max Euwe: Schach von A – Z. Vollständige Anleitung zum Schachspiel. Beyer-Verlag, Hollfeld 41994, ISBN 3-88805-181-9.
  • Werner Lauterbach: Das unsterbliche Spiel. Einführung in die Schachkunst. De Gruyter, Berlin 51987, ISBN 3-11-010918-2.
  • Aaron Nimzowitsch: Mein System. Verlag das Schacharchiv, 2006, ISBN 3-88086-117-X.
  • Joachim Petzold: Das königliche Spiel. Die Kulturgeschichte des Schach. Kohlhammer, Stuttgart 1987, ISBN 3-17-009405-X.
  • Helmut Pfleger, Eugen Kurz, Gerd Treppner: Schach Zug um Zug. Bauerndiplom. Turmdiplom. Königsdiplom. Orbis, München 2003, ISBN 3-572-01414-X.
  • Wolfram Runkel: Schach. Geschichte und Geschichten. Wunderlich, Reinbek 1995, ISBN 3-8052-0578-3.
  • Siegbert Tarrasch: Das Schachspiel. Systematisches Lehrbuch für Anfänger und Geübte. Edition Olms, Zürich 1995, ISBN 3-283-00253-3.

Dicţionare

  • Otto Borik, Joachim Petzold (Ed.): Meyers Schachlexikon. Meyers Lexikonverlag, Mannheim 1993, ISBN 3-411-08811-7.
  • David Hooper, Ken Whyld: The Oxford Companion to Chess. University Press, Oxford 1992, ISBN 0-19-866164-9.
  • Isaak şi Wladimir Linder: Schach, das Lexikon. Sportverlag, Berlin 1996, ISBN 3-328-00665-6.
  • Klaus Lindörfer: Großes Schach-Lexikon. Geschichte, Theorie und Spielpraxis von A-Z. Orbis, München 1991, ISBN 3-572-02734-9.

Linkuri

Acest articol este licentiat sub GNU Free Documentation License. Foloseste materiale din Wikipedia.

Share

Tags: , , ,   Posted in Şah |

Go

September 17, 2009 - 10:22 pm 1 Comment

Go-Equipment-Narrow-Black

Go (în japoneză: 囲碁 igo, chineză: 圍棋 wéiqí, coreeană: 바둑 baduk) este un joc strategic pentru doi jucători, avându-şi originea undeva în vechea Chină, între anii 2000 î.e.n şi 200 î.e.n. Jocul îşi ia numele din termenul japonez 囲碁 igo, preluat în limba engleză sub forma go.

Pe scurt, objectivul jocului este de a delimita cu piesele proprii un număr cât mai mare de puncte. Regulile de joc sunt foarte simple şi pot fi învăţate cu uşurinţă. Totuşi este un joc complex, comparabil în aceast numai cu şahul.

Literatură

Următoarele cărţi de Go au fost publicate în limba română.

  • Iniţiere în go – Gheorghe Păun
  • 250 de probleme de go – Gheorghe Păun
  • Go-ul în competiţii – Radu Baciu (disponibilă online aici)
  • Go, tehnici de joc – Kato Masao

Linkuri

Pagini de go

Pagini româneşti de go

Servere de go

Jocuri pe calculator

(Wikipedia sub licenţa GNU)

Share

Tags: , , , , , , , , , ,   Posted in Go |

Jocuri de aventură

March 31, 2009 - 1:49 pm No Comments

adventure games

Un joc de aventură este un joc video în care jucătorii îşi asumă rolul de protagonişti într-o poveste interactivă condusă prin explorarea şi rezolvarea de puzzle în loc de confruntări fizice precum lupta.[1] Termenul îşi are originea în jocul din anii 1970 Adventure[2][3] şi este legat de stilul de joc din acel joc, mai degrabă decât nararea unei poveşti.[1]

Focalizarea jocurilor de aventură pe poveşti permite inspirarea din alte media precum literatura sau filmul. Jocurile de aventură acoperă multe varietăţi de genuri literare precum literatura fantastică, ştiinţifico-fantastică, mister, horror, şi comedie. Aproape toate jocurile de aventură sunt create penru un singur jucător, bazându-se pe poveste şi caracter. Întrucât aceste jocuri necesită caractere şi planuri profunde, dezvoltarea caracterului tinde să urmărească ascensiunea personală şi emoţională, mai degrabă decât dezvoltarea jocului în sine.[1]

Popularitatea jocurilor de aventură a fost maximă în finalul anilor 1980 şi mijlocul anilor 1990, când mulţi considerau acest gen ca fiind cel mai avansat din punct de vedere tehnic, şi acum fiind conmsiderat uneori ca un gen de nişă.[4]

References

  1. ^ a b c Rollings, Andrew; Ernest Adams (2006). Fundamentals of Game Design. Prentice Hall.
  2. ^ Rollings, Andrew; Adams, Ernest (2003), Andrew Rollings and Ernest Adams on Game Design, New Riders, p. 443, ISBN 1592730019,
  3. ^ Kent, Allen; Williams, James G (1989), Encyclopedia of microcomputers, 3, CRC Press, p. 143, ISBN 0824727029
  4. ^ “The Circle of Life: An Analysis of the Game Product Lifecycle”. gamasutra.com. 2007-05-15.

Linkuri

(Traducere şi adaptare din Wikipedia sub licenţa GNU)

Aveţi nevoie de un webmaster? Click AICI. Tel. 0745-526896

Share

Tags: , , , , , , , , ,   Posted in Jocuri de aventură |