Posts Tagged ‘clasificare’

Cuvinte încrucişate

April 8, 2010 - 11:13 am No Comments

Cuvintele încrucişate reprezintă una dintre cele mai răspândite variante de exerciţii mentale din lume. În România, rebus-urile (denumire incorectă pentru careurile de cuvinte încrucişate, deoarece rebusul este unul dintre genurile de probleme de enigmistică) şi integramele sunt publicate constant, atât în cotidiane de top, cât şi în reviste specializate dedicate acestor tipuri de probleme.

Ce sunt cuvintele încrucişate

Forma de prezentare este în general o grilă pătrată sau dreptunghiulară de căsuţe albe şi negre; scopul urmărit este completarea spaţiilor albe cu litere, astfel încât pe liniile orizontale şi pe cele verticale să se formeze cuvinte (sau alte construcţii, ca de exemplu porţiuni formate din mai multe cuvinte cuvinte consecutive din fraze celebre), despărţite de punctele negre. Pentru aceasta, sunt oferite definiţiile cuvintelor care trebuie descoperite.

Careurile de cuvinte încrucişate au numerotate liniile şi coloanele grilei (începând cu 1) şi oferă, separat, lista de definiţii ale cuvintelor din liniile orizontale şi verticale, utilizând numerele acestora. Integramele includ definiţiile în interiorul grilei, oferind pentru fiecare definiţie o săgeată ce arată direcţia pe care se află amplasat cuvântul corespunzător.

Cuvintele încrucişate sunt populare în multe limbi, limbi care se folosesc de alfabete diverse. Alfabetele şi regulile în care se scriu limbile impun diferenţe la compunerea şi prezentarea careurilor de cuvinte încrucişate – de exemplu, în limba ebraică direcţia scrisului e de la dreapta la stânga şi cuvintele sunt scrise fără majoritatea vocalelor. Lipsa vocalelor duce la cuvinte mai scurte, într-un careu cu cuvinte mai scurte e mai important să fie cât mai puţine litere închise (o literă închisă participă la formarea unui singur cuvânt, orizontal sau vertical – literele deschise participă la formare de două cuvinte, unul orizontal şi unul vertical), problemă care poate fi rezolvată prin careuri fără puncte negre şi fără litere închise.

Clasificare

  • După conţinut şi forma de prezentare a careului propriu-zis
    • Careuri clasice:
      • comun;
      • enciclopedic de definiţii şi enciclopedic lingvistic;
      • didactic literar, didactic ştiinţific şi didactic tehnic.
    • Careuri speciale:
      • enigmist surpriză şi enigmist fantezie;
      • magic (cu orizontalul şi verticalul la fel);
      • cu încrucişare oblică;
      • tridimensional;
      • cu fraze încrucişate;
      • cu silabe încrucişate (în fiecare câmp este înscrisă o silabă a cuvântului de pe linia corespunzătoare, orizontală sau verticală);
      • cu ilustraţie interioară sau în ilustraţie;
      • cuvinte încrucişate ilustrate (cu căsuţe sau definiţii ilustrate);
      • cu date încrucişate sau cu încrucişare numerică.
  • După tipul definiţiilor
    • Careul cu temă
      • Definiţii directe:
        • definiţii „de dicţionar”;
        • definiţii didactice (explicative – informative);
        • definiţii „punct de vedere”
        • definiţii distractive
      • Definiţii figurative:
        • definiţii rebusiste;
        • definiţii „expresie”;
        • definiţii umoristice (spirituale);
        • definiţii literare (în versuri sau în proză);
        • definiţii surpriză;
        • definiţii „în manieră personală”
    • Careul fără temă
      • Definiţii directe:
        • definiţii „de dicţionar”;
        • definiţii didactice (explicative – informative);
        • definiţii „punct de vedere”
        • definiţii distractive.
      • Definiţii figurative:
        • definiţii rebusiste;
        • definiţii expresie;
        • definiţii umoristice (spirituale);
        • definiţii literare (în versuri sau în proză);
        • definiţii surpriză
        • definiţii „în manieră personală”.

În anul 1913, pe 21 decembrie, era publicat, la New York, in ziarul “New York World”, primul careu de cuvinte încrucişate, semnat de britanicul A. Wynne.

Linkuri

Acest articol este licentiat sub GNU Free Documentation License. Foloseste materiale din Wikipedia.

Share

Jocuri de masă

March 25, 2009 - 7:03 am No Comments

puerto_rico_setup

Jocul de masă este un termen generic pentru jocurile pe planşetă, jocurile cu cărţi de joc, jocurile cu zaruri, jocurile de război miniaturale, jocurile de aranjare a pieselor şi alte jocuri care sunt jucate de obicei pe o masă sau pe altă suprafaţă plană. Termenul este folosit pentru a distinge aceste tipuri de jocuri de sporturi şi de jocurile video, care se bucură în prezent de o popularitate mai mare decât cele mai multe jocuri de masă.

Termenul este folosit de asemenea pentru a distinge jocurile de roluri de jocurile video de roluri, deşi jocurile de roluri nu necesită o suprafaţă de joc.

În jocurile de noroc în cazinouri, termenul “joc de masă” este folosit pentru a distinge jocuri precum blackjack, craps, ruleta şi baccarat, jucate pe o masă şi operate de unul sau mai mulţi dealeri, de maşina cu sloturi. Termenul are sens prin aceea că unele jurisdicţii permit cazinourilor să posede doar sloturi şi nu jocuri de masă, sau (în rare cazuri) invers.

Tipuri

Jocurile de masă se pot clasifica în funcţie de forma generală sau echipamentul folosit.

  • Jocuri pe planşetă
  • Jocuri cu cărţi de joc
  • Jocuri cu zaruri
  • Jocuri miniaturale
  • Jocuri de roluri
  • Jocuri hârtie şi creion

Jocuri precum şah şi table sunt exemple de jocuri aparţinând categoriei de jocuri de planşetă. Alte jocuri folosesc diferite atribute şi nu pot fi clasificate fără echivoc (de ex. monopoly foloseşte o planşetă dar şi zaruri şi cărţi de joc).

Pentru mai multe din aceste categorii există subcategorii şi chiar sub-sub-categorii sau genuri.

Clasificare în funcţie de şansă

O clasificare mai sistematică diferenţiază jocurile de masă în funcţie de şansa implicată. Două elemente fundamental diferite de şansă pot fi importante în joc: şansa datorită unui rezultat nesigur (de ex. la rularea zarurilor sau cărţi care se împart în timpul jocului), şi şansa datorită unei situaţii nesigure (de ex. poziţia oponentului). Jocurile în care incertitudinea rezultatulu joacă un rol se numesc jocuri stochastice (spre deosebire de jocurile deterministe), iar jocurile în care incertitudinea stării contează se numesc jocuri informative parţiale (sau imperfecte), spre deosebie de jocurile informative complete.

(Traducere şi adaptare din Wikipedia sub licenţa GNU)

Aveţi nevoie de un webmaster? Click AICI. Tel. 0745-526896

Share