Archive for August, 2009

Tipuri de jocuri problemă

August 17, 2009 - 9:50 am 1 Comment

Puzzle_cubul_rubikCubul Rubik, rezolvat

Construcţie

Din această categorie fac parte cele mai vechi jocuri. Scopul jocului este de a asambla toate piesele pentru a forma un obiect, o imagine sau pur şi simplu pentru a umple un spaţiu dat. Primul joc de acest tip a fost realizat în 1760 de către un britanic, John Spilsbury. Cel mai popular este jocul de tip puzzle (în en: jigsaw puzzle, puzzle-decupaj) şi constă în reconstituirea unei imagini tăiate în bucăţi. De asemenea, între cele mai populare jocuri din această categorie se afla aşa-numitul “Tangram” ce constă în şapte piese (cinci triunghiuri dreptunghice isoscele, un pătrat şi un paralelogram) ce trebuiesc compuse pentru a forma un pătrat.

Desfacere

Scopul este eliminarea unui element din cadrul jocului, prin desfacerea altora. Jocurile din această categorie sunt de obicei foarte complicate. În majoritatea cazurilor, piesele au elemente interne care nu se pot vedea şi care blochează jocul (obiectul) din a fi desfăcut prin “metode obişnuite”. Un exemplu clasic este “Tunul şi ghiuleaua” şi constă în eliminarea ghiulelei ce pare a fi blocată pe ţeava tunului, în vârf. Este cunoscut şi sub numele de Arabi Gun. De asemenea, alte jocuri din această categorie constau în descoperirea unor compartimente ascunse. Majoritatea jocurilor de acest tip fac parte din cultura asiatică (Japonia şi China).

Interconectare

Pentru început le desfaci, apoi le recompui. Jocurile din această categorie (majoritatea construite din lemn) sunt de forme geometrice simetrice, uneori extrem de complexe şi plăcerea masochistă este recompunerea lor la forma iniţială. Cel mai popular este jocul de “Şase piese” care are mai multe variante. Stewart Coffin şi Bill Cutler sunt doi dintre cei mai cunoscuţi arhitecţi ai acestor jocuri. Totuşi, cele mai deosebite forme nu sunt cele geometrice, ci cele concepute cu precădere în Japonia, sub formă de animale, sau corpuri zburătoare.

Descâlcire, descurcare

Obiectivul jocului e să eliberezi (elimini) o piesă din el. De obicei e vorba de un inel sau o altă formă inchisă (ciclică). Majoritatea sunt construite din sârmă (metal) sau sfoară, eventual combinate cu elemente din lemn sau sticlă. Unul dintre cele mai cunoscute jocuri de acest tip conţine un postament, câteva sfori cu bile din lemn la capete şi un inel (de obicei metalic). Scopul este eliminarea inelului. Rezultatul este dificil de obţinut, mai ales că incurcarea sforilor poate face jocul şi mai greu (chiar de adus în starea iniţială).

Dexteritate

Majoritatea jocurilor din această categorie folosesc o bilă ce necesită adusă într-un anumit punct, sau introdusă în anumite perforaţii, trecând prin diferite ipostaze, mişcând prin înclinare sau lovire tabla de joc. Evident, bila nu trebuie să părăsească sau să cadă de pe parcursul ei. De obicei, aceste labirinturi sunt inchise în cutiuţe de lemn sau plastic şi sunt foarte răspândite.

Mişcări secvenţiale

Jocurile de acest tip sunt jocurile în care piesele trebuiesc mutate (de obicei prin alunecare, fără a părăsi “spaţiul de joc”) pentru a forma imagini sau cuvinte precum şi cunoscutele Cuburi Rubik, Soma etc.

Geometrice

Puzzle_geometricPuzzle geometric

Acestea sunt paradoxuri geometrice care constau în rearanjarea pieselor (plane) sub aceeaşi formă, dar în poziţii diferite, ducând la dispariţia unei zone din forma finală faţă de cea iniţială. De asemenea, un joc popular din această categorie, cunoscut din 1986, constă într-un desen cu treisprezece personaje, care după o uşoară rearanjare a pieselor desenate duc la dispariţia unuia dintre personaje (Get Off the Earth sau The Vanishing Leprechaun).

Vase sparte

Sunt cele mai vechi jocuri de acest gen. Multe aparţin Fenicienilor (zona Turcia de azi), fiind cei mai “talentaţi” în acest domeniu. Problema constă în a bea lichide din aceste vase fără a vărsa conţinutul, ele fiind pline de perforaţii, atât în zona “gâtului” cat şi pe “corpul” sau mânerul lor. De obicei există o perforaţie prin care lichidul se bea, acoperindu-le pe celelalte cu degetele. De cele mai multe ori, lichidul se bea printr-o perforaţie aflată pe mâner, sau pe corpul vaselor. Fiind de obicei vechi, aceste jocuri au o mare valoare întrucât evidenţiază măiestria celor ce au lucrat aceste vase de lut.

Împachetare

Jocurile de acest tip sunt reprezentate de ilustraţii pe o suprafaţă plană (de obicei hârtie sau carton) urmând a fi îndoită în diverse moduri pentru a “construi” diferite imagini. O hartă pliantă poate fi un exemplu, atât timp cât desenele realizate prin “unirea” străzilor pe liniile de îndoire pot compune o imagine. Jocul tip origami nu se încadrează în această categorie.

Compoziţii imposibile

Deşi nu sunt practic nişte jocuri, aceste “jucării” pun la încercare privitorul care îşi pune întrebarea tipică oricărui truc de magie: “Cum au făcut asta?!”. Una dintre cele mai vechi şi poate cea mai cunoscută compoziţie de acest tip este “Corabia în sticlă”. Harry Eng (citeşte despre) este un cunoscut “magician” care a împins această practică la extrem, folosindu-se de pachete de cărţi de joc, mingi de tenis sau chiar pantofi sport pentru a le introduce în interiorul sticlelor. Jeff Scanlan este cel care îi continuă astăzi arta.

(Wikipedia sub licenţa GNU)

Share

Tags: , , , , , , , , , , , , , ,   Posted in Jocuri problemă (Puzzle) |

Scrabble

August 14, 2009 - 1:19 pm 1 Comment

Scrabble_board_in_play

Scrabble este un joc în care participanţii formează cuvinte prin plasarea de litere pe o tablă având dimensiunile de 15 pe 15 pătrăţele. Cuvintele se pot forma pe orizontală sau pe verticală, precum la cuvinte încrucişate, iar punctajul obţinut este mai mare atunci când literele folosite sunt mai rare (mai valoroase) sau când sunt plasate pe pătrăţele divers colorate, care dau diferite bonificaţii, ale tablei de joc. Numărul de litere şi valoarea lor sunt caracteristice fiecărei limbi. Varianta română are 100 de litere.

Scrabble se poate juca în familie, dar şi în sistem competiţional. Din 1990 acest joc este recunoscut în România ca disciplină sportivă, activitatea fiind reglementată de Federaţia Română de Scrabble. Se organizează competiţii naţionale (campionat, cupă) şi internaţionale (în limba franceză sau engleză). În competiţii, jucătorii concurează individual (singur la masă), cu excepţia turneelor de partide libere.

Există mai multe tipuri de partide:

  1. Duplicat: arbitrul extrage litere (între 6 şi 8 litere, în funcţie de tipul duplicatului) pe care le anunţă (afişează). Fiecare jucător concurează individual, căutând un cuvânt cu punctaj maxim. Partida continuă în mod unic pentru toţi concurenţii, prin depunerea pe tablă a celui mai valoros cuvânt (anunţat de arbitru).
  2. Anticipaţie: arbitrul extrage toate literele (în grupe de câte şapte litere şi o grupă de două litere). Concurenţii îşi stabilesc o strategie, încercând să realizeze un punctaj total cât mai mare pe măsură ce grupele de litere sunt extrase aleator.
  3. Libere: se joacă între doi (sau mai mulţi) concurenţi, fiecare trăgând litere din sac.

Există şi o probă de Compunere, cu diverse tipuri de problemă (Integral … parţial, pe şir, Serie de maxime etc.).

Linkuri

(Wikipedia sub licenţa GNU)

Share

Tags: , , , ,   Posted in Jocuri de societate |

Canasta

August 12, 2009 - 2:07 am 1 Comment

Canasta

Canasta e un joc care poate fi jucat cu două perechi de cărţi sau cu piesele de remi. Se poate juca în patru, persoanele opuse la masă creând o echipă, sau doar în doi, ceea ce reduce însă farmecul jocului bazat pe spirit de echipă şi creşte valoarea “norocului”. La origine era un joc de cărţi de origine sud-americană, asemănător cu rummy.

Mai jos voi încerca să scriu toate regulile (cât mai detaliate posibil) pe care le ştiu. Dacă am omis ceva, te rog întreabă.
- patru jucători, două echipe; coechipierii stau faţă în faţă;
- 2 seturi de cărţi, cu 6 jokeri în total (jokerii şi 2-arii reprezintă “valori”, adică pot înlocui alte cărţi);
- se împart câte 14 cărţi la fiecare, iar cel din dreapta celui care a făcut cărţile primeşte 15 şi decartează primul;
- restul de cărţi se pun în mijloc, se întoarce prima şi se aşează alături…sub ea se pune “surpriza” alcătuită din tot atâtea cărţi cât indică numărul de pe cartea întoarsă prima (dacă e “valoare” se ia următoarea carte);
- primul nu trage carte, doar lasă jos; – în faza iniţială, se etalează cu 50p (cărţi sau combinatie de carti naturale cu valori = combinatie)

  • valori: 2 şi jokeri;
  • punctajul cărţilor: 4-7 au 5p; 8-14 au 10p; asul şi 2-ul au câte 20p; jokerul 50p; 3-ul roşu 100p; 3-ul negru (cu care te prinde sfârşitul unei mâini): -100 p.
  • alta varianta de punctaj: 4-9 au 5p; 10-14 au 10p; asul şi 2-ul au câte 20p; jokerul 50p; 3-ul roşu 100p; 3-ul negru (cu care te prinde sfârşitul unei mâini): -100 p.

- canasta: serie de 7 cărţi cu acelaşi nr;
- canasta roşie: 7 cărţi cu acelaşi nr – 500p;
- canasta neagră: cărţi cu valori – 300p;
- canasta de valori (jokeri + 2-ari) – 2000p;
- canasta de valori (numai din 2-ari) – 3000p; – canasta de asi rosie: 1500p;
- canasta de asi neagra: 700p;
- dacă una din echipe are toţi 3-arii roşii, punctajul acestora se dublează şi vor valora 800p (1000p in unele variante);

- etapele de etalare:

  • cu 50p (numai cărţi sau numai valori) în cazul în care echipa are <1500 p;
  • cu 90 p (numai cărţi, numai valori sau combinat) în cazul în care punctajul total este între 1500 şi 3000p;
  • cu 120p (numai cărţi, numai valori sau combinat) dacă punctajul total se încadrează între 3000p şi 5000p; după ce s-a depăşit pragul de 5000p, unul din jucători trebuie să se etaleze la următoarea mână cu canasta, făcută în mână (care poate fi de orice fel); dacă se depăşesc 10.000p, echipa se declară câştigătoare, dar numai în cazul în care a şi închis mâna respectivă!!;

- în momentul în care echipa este etalata, jucatorii acesteia pot lua pachetul=grămada de cărţi folosite din mijloc (în cazul în care acesta conţine cel puţin 3 cărţi). Aceasta se face in cazul in care jucătorul (caruia ii vine randul, din echipa etalata) doreste sa constituie o formatie cu cartea de deasupra si are cel putin inca doua carti cu acelasi numar sau o carte cu acelasi numar si o valoare (in unele variante nu se accepta sa se ia pachetul cu o carte si o valoare; doar doua carti de aceeasi valoare). Cel care a luat gramada este obligat să etaleze formatia astfel constituita fie alipind-o unei formatii de aceeasi valoare, deja etalate, fie constituind o noua formatie; Pachetul poate fi blocat=inchis in urmatoarele conditii:

  • dacă se pune jos 3 negru, următorul nu poate lua pachetul;
  • dacă se lasă jos 3 roşu, pachetul este închis până vine din nou rândul celui care a pus cartea (in unele variante 3 de rosu si de negru are acelasi efect – nu se poate lua pachetul un tur);
  • se mai poate “închide” pachetul şi cu valoare, dar asta presupune indeplinirea urmatoarelor condiţii: se pune lângă pachet o valoare (de catre cel care vrea să închidă pachetul) şi din acel moment, pentru a lua pachetul, trebuie să ai atât 2 cărţi naturale, cu acelaşi nr ca cea care este jos, cât şi alte 2 valori care trebuiesc doar arătate celorlalţi jucători, iar valoarea care era langa pachet, trebuie alipită cărţilor etalate deja!!
  • in varianta mai simpla, o valoare (2 sau joker) face doar sa sara randul urmatorului jucator.
  • închide jocul cel care rămâne primul fără cărţi, dar numai dacă echipa respectivă are cel puţin 2 canaste!! – inchiderea valorează 100 p
  • se mai poate închide pachetul şi cu cei 4 treiari negrii, caz în care închiderea valorează 1000 p!
  • etalarea se face cu minimum 3 cărţi (min 2 cărţi şi o valoare);
  • intr-o formatie numarul valorilor trebuie să fie mai mic decât numărul cărţilor naturale;
  • coechipierul poate alipi cărţi la cele etalate deja, în vederea formării de canaste;
  • în cazul în care se termină cărţile, se întoarce pachetul;
  • dacă un jucător trage 3 roşu (sau îl are deja în mână), poate să descopere cartea şi astfel are posibilitatea să mai tragă încă una din pachet;
  • dacă un jucător trage 3 roşu după ce pachetul a fost întors, nu mai are voie să schimbe cartea;
  • dacă pachetul s-a întors deja de 3 ori şi nimeni nu reuşeşte să închidă jocul, se declară “joc fără închis” şi se face bilanţul punctelor în momentul respectiv.

(Wikipedia sub licenţa GNU)

Share

Tags: , , , , ,   Posted in Jocuri cu cărţi de joc |

Ţări care au câştigat medalii olimpice

August 5, 2009 - 3:23 am 1 Comment

1896_Olympic_medal Medalii de argint de la Olimpiada de vară din 1896, când încă nu exista sistemul cu medalii de aur, argint şi bronz (toate erau de argint)

Jocuri Olimpice de vară
Poz Ţară Aur Argint Bronz Total
1 Statele Unite ale Americii [1] 896 692 603 2191
2 Uniunea Sovietică [2] 395 319 296 1010
3 Italia 182 148 164 494
4 Franţa [1] 184 196 216 596
5 Germania [3][1] 147 153 188 488
6 Regatul Unit [1][4] 188 242 238 668
7 Republica Democrată Germană [5] 153 129 127 409
8 Suedia [1] 142 156 172 470
9 Ungaria 156 135 157 448
10 Norvegia 51 43 41 135
11 Finlanda 100 82 113 295
12 Japonia 114 106 115 335
13 Australia [6][1] 117 122 147 386
14 Rusia [7] 86 80 85 251
15 China [8] 112 96 78 286
16 Canada 55 85 102 242
17 Olanda [1] 64 74 92 230
18 România 82 88 113 283
19 Elveţia 43 70 61 174
20 Coreea de Sud 55 64 65 184
21 Austria 18 32 33 83
22 RFG [9][1] 56 67 81 204
23 Cuba [1] 65 53 52 170
24 Polonia 59 74 118 251
25 Echipa Unificată [10] 45 38 29 112
26 Bulgaria 50 83 74 207
27 Cehoslovacia [11] 49 49 45 143
28 Danemarca [1] 39 61 63 163
29 Belgia 36 50 51 137
30 Echipa Unificată a Germaniei  (EUA) [12] 28 54 36 118
31 Turcia 36 19 19 74
32 Noua Zeelandă [13] 33 14 30 77
33 Grecia [1] 30 40 34 104
34 Spania [1] 29 39 27 95
35 Iugoslavia [14] 28 31 31 90
36 Ucraina 21 17 31 69
37 Africa de Sud 20 23 26 69
38 Kenya 17 24 20 61
39 Brazilia 17 21 38 76
40 Argentina 15 23 22 60
41 Etiopia 14 5 12 31
42 Estonia 8 7 14 29
43 Mexic 10 18 24 52
44 Iran 10 15 21 46
45 Republica Cehă [15] 7 9 11 27
46 Kazahstan 7 12 7 26
47 Coreea de Nord 8 11 16 35
48 Irlanda 8 6 6 20
49 Echipa Mixtă [16] 8 5 4 17
50 India 8 4 5 17
51 Jamaica [17] 7 21 14 42
52 Egipt [18][1] 7 7 9 23
53 Croaţia 3 4 5 12
54 Belarus 6 15 26 47
55 Maroc 6 4 9 19
56 Indonezia 5 8 7 20
57 Tailanda 5 2 10 17
58 Slovacia 4 6 4 14
59 Uzbekistan 3 3 5 11
60 Lituania 4 2 5 11
61 Algeria 4 1 7 12
62 Portugalia 3 6 11 20
63 Australasia [19] 3 4 5 12
64 Pakistan 3 3 4 10
65 Bahamas 3 2 3 8
66 Azerbaidjan 3 1 5 9
67 Nigeria 2 8 9 19
68 Taipei [20] 2 6 7 15
69 Chile 2 6 4 12
70 Slovenia 2 3 5 10
71 Georgia 2 2 8 12
72 Uruguay 2 2 6 10
73 Liechtenstein 0 0 0 0
74 Camerun 2 1 1 4
74 Zimbabwe 2 1 1 4
76 Letonia 1 10 3 14
77 Trinidad-Tobago [21] 1 3 8 12
78 Uganda 1 3 2 6
79 Luxemburg [22] 1 1 0 2
79 Peru 1 3 0 4
81 Venezuela 1 2 7 10
82 Columbia 1 2 6 9
83 Tunisia 1 2 3 6
84 Israel 1 1 4 6
85 Costa Rica 1 1 2 4
86 Armenia 1 1 1 3
86 Siria 1 1 1 3
88 Hong Kong [23] 1 1 0 2
89 Republica Dominicană 1 0 1 2
89 Mozambic 1 0 1 2
89 Surinam 1 0 1 2
92 Burundi 1 0 0 1
92 Ecuador 1 0 0 1
92 Emiratele Arabe Unite 1 0 0 1
95 Mongolia 0 5 10 15
96 Namibia 0 4 0 4
97 Filipine 0 2 7 9
98 Liban 0 2 2 4
98 Moldova 0 2 2 4
100 Serbia şi Muntenegru [24] 0 2 0 2
100 Tanzania 0 2 0 2
102 Puerto Rico 0 1 5 6
103 Boemia [25][1] 0 1 3 4
103 Ghana 0 1 3 4
105 Islanda 0 1 2 3
105 Participanţi Olimpici Independenţi [26] 0 1 2 3
105 Malaysia 0 1 2 3
108 Haiti 0 1 1 2
108 Arabia Saudită 0 1 1 2
108 Sri Lanka [27] 0 1 1 2
108 Zambia 0 1 1 2
112 Coasta de Fildeş 0 1 0 1
112 Antilele Olandeze 0 1 0 1
112 Paraguay 0 1 0 1
112 Senegal 0 1 0 1
112 Singapore 0 1 0 1
112 Tonga 0 1 0 1
112 Vietnam 0 1 0 1
112 Insulele Virgine Americane 0 1 0 1
120 Federaţia Indiilor Occidentale [28] 0 0 2 2
120 Panama 0 0 2 2
120 Qatar 0 0 2 2
123 Barbados [29] 0 0 1 1
123 Bermuda 0 0 1 1
123 Djibouti 0 0 1 1
123 Eritreea 0 0 1 1
123 Guyana 0 0 1 1
123 Iraq 0 0 1 1
123 Kuwait 0 0 1 1
123 Kârgâzstan 0 0 1 1
123 Republica Macedonia 0 0 1 1
123 Niger 0 0 1 1
Totals 4205 4170 4421 12796
Jocuri Olimpice de iarnă
Poz Ţară Aur Argint Bronz Total
1 Statele Unite ale Americii [1] 78 80 58 216
2 Uniunea Sovietică [2] 78 57 59 194
3 Italia 36 31 34 101
4 Franţa [1] 25 24 34 83
5 Germania [3][1] 60 59 41 160
6 Regatul Unit [1][4] 8 3 10 21
7 Republica Democrată Germană [5] 39 36 35 110
8 Suedia [1] 43 31 44 118
9 Ungaria 0 2 4 6
10 Norvegia 98 98 84 280
11 Finlanda 41 58 52 151
12 Japonia 9 10 13 32
13 Australia [6][1] 3 0 3 6
14 Rusia [7] 33 24 19 76
15 China [8] 4 16 13 33
16 Canada 38 38 43 119
17 Olanda [1] 25 30 23 78
18 România 0 0 1 1
19 Elveţia 38 37 43 118
20 Coreea de Sud 17 8 6 31
21 Austria 51 64 70 185
22 RFG [9][1] 11 15 13 39
23 Cuba [1] 0 0 0 0
24 Polonia 1 3 4 8
25 Echipa Unificată [10] 9 6 8 23
26 Bulgaria 1 2 3 6
27 Cehoslovacia [11] 2 8 15 25
28 Danemarca [1] 0 1 0 1
29 Belgia 1 1 3 5
30 Echipa Unificată a Germaniei  (EUA) [12] 8 6 5 19
31 Turcia 0 0 0 0
32 Noua Zeelandă [13] 0 1 0 1
33 Grecia [1] 0 0 0 0
34 Spania [1] 1 0 1 2
35 Iugoslavia [14] 0 3 1 4
36 Ucraina 1 1 3 5
37 Africa de Sud 0 0 0 0
38 Kenya 0 0 0 0
39 Brazilia 0 0 0 0
40 Argentina 0 0 0 0
41 Etiopia 0 0 0 0
42 Estonia 4 1 1 6
43 Mexic 0 0 0 0
44 Iran 0 0 0 0
45 Republica Cehă [15] 3 5 2 10
46 Kazahstan 1 2 2 5
47 Coreea de Nord 0 1 1 2
48 Irlanda 0 0 0 0
49 Echipa Mixtă [16] 0 0 0 0
50 India 0 0 0 0
51 Jamaica [17] 0 0 0 0
52 Egipt [18][1] 0 0 0 0
53 Croaţia 4 3 0 7
54 Belarus 0 3 3 6
55 Maroc 0 0 0 0
56 Indonezia 0 0 0 0
57 Tailanda 0 0 0 0
58 Slovacia 0 1 0 1
59 Uzbekistan 1 0 0 1
60 Lituania 0 0 0 0
61 Algeria 0 0 0 0
62 Portugalia 0 0 0 0
63 Australasia [19] 0 0 0 0
64 Pakistan 0 0 0 0
65 Bahamas 0 0 0 0
66 Azerbaidjan 0 0 0 0
67 Nigeria 0 0 0 0
68 Taipei [20] 0 0 0 0
69 Chile 0 0 0 0
70 Slovenia 0 0 4 4
71 Georgia 0 0 0 0
72 Uruguay 0 0 0 0
73 Liechtenstein 2 2 5 9
74 Camerun 0 0 0 0
74 Zimbabwe 0 0 0 0
76 Letonia 0 0 1 1
77 Trinidad-Tobago [21] 0 0 0 0
78 Uganda 0 0 0 0
79 Luxemburg [22] 0 2 0 2
79 Peru 0 0 0 0
81 Venezuela 0 0 0 0
82 Columbia 0 0 0 0
83 Tunisia 0 0 0 0
84 Israel 0 0 0 0
85 Costa Rica 0 0 0 0
86 Armenia 0 0 0 0
86 Siria 0 0 0 0
88 Hong Kong [23] 0 0 0 0
89 Republica Dominicană 0 0 0 0
89 Mozambic 0 0 0 0
89 Surinam 0 0 0 0
92 Burundi 0 0 0 0
92 Ecuador 0 0 0 0
92 Emiratele Arabe Unite 0 0 0 0
95 Mongolia 0 0 0 0
96 Namibia 0 0 0 0
97 Filipine 0 0 0 0
98 Liban 0 0 0 0
98 Moldova 0 0 0 0
100 Serbia şi Muntenegru [24] 0 0 0 0
100 Tanzania 0 0 0 0
102 Puerto Rico 0 0 0 0
103 Boemia [25][1] 0 0 0 0
103 Ghana 0 0 0 0
105 Islanda 0 0 0 0
105 Participanţi Olimpici Independenţi [26] 0 0 0 0
105 Malaysia 0 0 0 0
108 Haiti 0 0 0 0
108 Arabia Saudită 0 0 0 0
108 Sri Lanka [27] 0 0 0 0
108 Zambia 0 0 0 0
112 Coasta de Fildeş 0 0 0 0
112 Antilele Olandeze 0 0 0 0
112 Paraguay 0 0 0 0
112 Senegal 0 0 0 0
112 Singapore 0 0 0 0
112 Tonga 0 0 0 0
112 Vietnam 0 0 0 0
112 Insulele Virgine Americane 0 0 0 0
120 Federaţia Indiilor Occidentale [28] 0 0 0 0
120 Panama 0 0 0 0
120 Qatar 0 0 0 0
123 Barbados [29] 0 0 0 0
123 Bermuda 0 0 0 0
123 Djibouti 0 0 0 0
123 Eritreea 0 0 0 0
123 Guyana 0 0 0 0
123 Iraq 0 0 0 0
123 Kuwait 0 0 0 0
123 Kârgâzstan 0 0 0 0
123 Republica Macedonia 0 0 0 0
123 Niger 0 0 0 0
Totals 774 773 764 2311
Combinat vară & iarnă
Poz Ţară Aur Argint Bronz Combined Total
1 Statele Unite ale Americii [1] 974 772 661 2407
2 Uniunea Sovietică [2] 473 376 355 1204
3 Italia 218 179 198 595
4 Franţa [1] 209 220 250 679
5 Germania [3][1] 207 212 229 648
6 Regatul Unit [1][4] 196 245 248 689
7 Republica Democrată Germană [5] 192 165 162 519
8 Suedia [1] 185 187 216 588
9 Ungaria 156 137 161 454
10 Norvegia 149 141 125 415
11 Finlanda 141 140 165 446
12 Japonia 123 116 128 367
13 Australia [6][1] 120 122 150 392
14 Rusia [7] 119 104 104 327
15 China [8] 116 112 91 319
16 Canada 93 123 145 361
17 Olanda [1] 89 104 115 308
18 România 82 88 114 284
19 Elveţia 81 107 104 292
20 Coreea de Sud 72 72 71 215
21 Austria 69 96 103 268
22 RFG [9][1] 67 82 94 243
23 Cuba [1] 65 53 52 170
24 Polonia 60 77 122 259
25 Echipa Unificată [10] 54 44 37 135
26 Bulgaria 51 85 77 213
27 Cehoslovacia [11] 51 57 60 168
28 Danemarca [1] 39 62 63 164
29 Belgia 37 51 54 142
30 Echipa Unificată a Germaniei  (EUA) [12] 36 60 41 137
31 Turcia 36 19 19 74
32 Noua Zeelandă [13] 33 15 30 78
33 Grecia [1] 30 40 34 104
34 Spania [1] 30 39 28 97
35 Iugoslavia [14] 28 34 32 94
36 Ucraina 22 18 34 74
37 Africa de Sud 20 23 26 69
38 Kenya 17 24 20 61
39 Brazilia 17 21 38 76
40 Argentina 15 23 22 60
41 Etiopia 14 5 12 31
42 Estonia 12 8 15 35
43 Mexic 10 18 24 52
44 Iran 10 15 21 46
45 Republica Cehă [15] 10 14 13 37
46 Kazahstan 8 14 9 31
47 Coreea de Nord 8 12 17 37
48 Irlanda 8 6 6 20
49 Echipa Mixtă [16] 8 5 4 17
50 India 8 4 5 17
51 Jamaica [17] 7 21 14 42
52 Egipt [18][1] 7 7 9 23
53 Croaţia 7 7 5 19
54 Belarus 6 18 29 53
55 Maroc 6 4 9 19
56 Indonezia 5 8 7 20
57 Tailanda 5 2 10 17
58 Slovacia 4 7 4 15
59 Uzbekistan 4 3 5 12
60 Lituania 4 2 5 11
61 Algeria 4 1 7 12
62 Portugalia 3 6 11 20
63 Australasia [19] 3 4 5 12
64 Pakistan 3 3 4 10
65 Bahamas 3 2 3 8
66 Azerbaidjan 3 1 5 9
67 Nigeria 2 8 9 19
68 Taipei [20] 2 6 7 15
69 Chile 2 6 4 12
70 Slovenia 2 3 9 14
71 Georgia 2 2 8 12
72 Uruguay 2 2 6 10
73 Liechtenstein 2 2 5 9
74 Camerun 2 1 1 4
74 Zimbabwe 2 1 1 4
76 Letonia 1 10 4 15
77 Trinidad-Tobago [21] 1 3 8 12
78 Uganda 1 3 2 6
79 Luxemburg [22] 1 3 0 4
79 Peru 1 3 0 4
81 Venezuela 1 2 7 10
82 Columbia 1 2 6 9
83 Tunisia 1 2 3 6
84 Israel 1 1 4 6
85 Costa Rica 1 1 2 4
86 Armenia 1 1 1 3
86 Siria 1 1 1 3
88 Hong Kong [23] 1 1 0 2
89 Republica Dominicană 1 0 1 2
89 Mozambic 1 0 1 2
89 Surinam 1 0 1 2
92 Burundi 1 0 0 1
92 Ecuador 1 0 0 1
92 Emiratele Arabe Unite 1 0 0 1
95 Mongolia 0 5 10 15
96 Namibia 0 4 0 4
97 Filipine 0 2 7 9
98 Liban 0 2 2 4
98 Moldova 0 2 2 4
100 Serbia şi Muntenegru [24] 0 2 0 2
100 Tanzania 0 2 0 2
102 Puerto Rico 0 1 5 6
103 Boemia [25][1] 0 1 3 4
103 Ghana 0 1 3 4
105 Islanda 0 1 2 3
105 Participanţi Olimpici Independenţi [26] 0 1 2 3
105 Malaysia 0 1 2 3
108 Haiti 0 1 1 2
108 Arabia Saudită 0 1 1 2
108 Sri Lanka [27] 0 1 1 2
108 Zambia 0 1 1 2
112 Coasta de Fildeş 0 1 0 1
112 Antilele Olandeze 0 1 0 1
112 Paraguay 0 1 0 1
112 Senegal 0 1 0 1
112 Singapore 0 1 0 1
112 Tonga 0 1 0 1
112 Vietnam 0 1 0 1
112 Insulele Virgine Americane 0 1 0 1
120 Federaţia Indiilor Occidentale [28] 0 0 2 2
120 Panama 0 0 2 2
120 Qatar 0 0 2 2
123 Barbados [29] 0 0 1 1
123 Bermuda 0 0 1 1
123 Djibouti 0 0 1 1
123 Eritreea 0 0 1 1
123 Guyana 0 0 1 1
123 Iraq 0 0 1 1
123 Kuwait 0 0 1 1
123 Kârgâzstan 0 0 1 1
123 Republica Macedonia 0 0 1 1
123 Niger 0 0 1 1
Totals 4979 4943 5185 15107

Note

  1. ^ a b c d e f g h i j k l m n Nu sunt incluse şi medaliile câştigate ca parte din echipe mixte la Jocurile Olimpice.
  2. ^ Medalii de la ediţiile 1952–1988. Nu sunt incluse medaliile ca parte din echipe mixte sau republicile pre sau post-sovietice (RUS, UKR etc).
  3. ^ Medalii de la ediţiile 1896–1952 şi 1992–prezent. Nu sunt incluse medaliile câştigate ca parte din echipele mixte, nici medaliile câştigate de RDG sau RFG.
  4. ^ Include medaliile câştigate de sportivi din Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei (1896-1920) şi al Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord (1924-prezent), sub denumirea “Marea Britanie” şi codul ţării GBR.
  5. ^ Perioada 1968–1988. Totalul nu cuprinde şi medaliile Germaniei (GER).
  6. ^ Nu include şi medaliile câştigate ca parte a Australasiei (ANZ) cu Noua Zeelandă la Jocurile Olimpice din 1908 şi 1912.
  7. ^ Perioada 1900–1912 şi 1994–prezent. Totalul nu include şi medaliile Uniunii Sovietice (URS).
  8. ^ Nu include şi medaliile Taipei (TPE) sau Hong Kong (HKG).
  9. ^ Competed 1968–1988. Totals not combined with those of Germany (GER).
  10. ^ Team of several Commonwealth of Independent States nations that competed together in 1992 after the breakup of the Soviet Union. Totals not combined with those of the Soviet Union (URS).
  11. ^ Perioada 1920–1992. Nu include medaliile câştigate de Bohemia (BOH, 1900–1912) nici ale Republicii Cehe (CZE) sau Slovacia (SVK) (1994–prezent).
  12. ^ Echipă care a participat la Jocurile Olimpice în perioada 1956–1964, alcătuită din sportivi est germani şi vest germani. Totalul nu include medaliile Germaniei (GER).
  13. ^ Does not include medals won as part of the combined Australasia team (ANZ) with Australia at the 1908 and 1912 Games.
    ^ Includes medals won by athletes from the Kingdom of Yugoslavia (1920–1936), Socialist Federal Republic of Yugoslavia (1948–1992 Winter) and the Federal Republic of Yugoslavia (1996–2000), all of which used the name “Yugoslavia” and the country code YUG. Does not include medals won by Serbia and Montenegro (SCG, 2002–2006) or of any other ex-SFRY nation (CRO, SLO, BIH, MKD). Also does not include medals won by Yugoslav athletes competing as Independent Olympic Participants at the 1992 Summer Olympics
    (IOP).
  14. ^ Does not include medals won by Bohemia (BOH, 1900–1912) nor by Czechoslovakia (TCH, 1920–1992).
  15. ^ Special code used by the IOC to refer to medals won by athletes of multiple nations competing together, which was common in early Games (1896–1904). These medals are not included in the respective totals for each nation represented by individual mixed team athletes.
  16. ^ Does not include medals won by Jamaican athletes competing for the British West Indies (BWI) in the 1960 Summer Olympics.
  17. ^ Includes medals won as the United Arab Republic (UAR, 1960–1968).
  18. ^ Combined team of athletes from Australia (AUS) and New Zealand (NZL) that competed together at the 1908 and 1912 Games. These medals are not also counted with those nations’ totals.
  19. ^ Includes medals won by athletes competing as Taiwan (TAI, 1960–1964) and the Republic of China (ROC, 1968–1972) before the Chinese Taipei name was first used in 1984.
  20. ^ Does not include medals won by Trinidadian athletes competing for the British West Indies (BWI) in the 1960 Summer Olympics.
  21. ^ Does not include the gold medal won by Michel Théato at the 1900 Summer Olympics, which the IOC attributes to France.
  22. ^ Includes all medals won by athletes representing the Hong Kong National Olympic Committee, designated as Format:Country data Hong Kong from 1952–1996 and Format:Country data Hong Kong, China since 2000.
  23. ^ Does not include medals won by athletes from the Federal Republic of Yugoslavia (YUG, 1996–2000).
  24. ^ Competed 1900–1912. Totals not combined with those of Czechoslovakia (TCH) or the Czech Republic (CZE).
  25. ^ Individual Yugoslav athletes taking part in the 1992 Summer Olympics because Yugoslavia was under UN sanctions. Totals not combined with those of Yugoslavia (YUG).
  26. ^ Includes medal won as Ceylon (CEY, 1948–1972).
  27. ^ Competed in 1960. Totals not combined with those of Barbados (BAR), Jamaica (JAM) or Trinidad and Tobago (TRI).
  28. ^ Does not include medals won by Barbadian athletes competing for the British West Indies (BWI) in the 1960 Summer Olympics.

Referinţe

Linkuri

All-time medal counts are compiled by various sources, often adding up related results for Russia, Germany, Serbia, Czech Republic etc.

(Wikipedia sub licenţa GNU)

Share

Posted in Jocuri Olimpice |