Jocuri pe Internet

Cubul Rubik, rezolvat

Construcţie

Din această categorie fac parte cele mai vechi jocuri. Scopul jocului este de a asambla toate piesele pentru a forma un obiect, o imagine sau pur şi simplu pentru a umple un spaţiu dat. Primul joc de acest tip a fost realizat în 1760 de către un britanic, John Spilsbury. Cel mai popular este jocul de tip puzzle (în en: jigsaw puzzle, puzzle-decupaj) şi constă în reconstituirea unei imagini tăiate în bucăţi. De asemenea, între cele mai populare jocuri din această categorie se afla aşa-numitul “Tangram” ce constă în şapte piese (cinci triunghiuri dreptunghice isoscele, un pătrat şi un paralelogram) ce trebuiesc compuse pentru a forma un pătrat.

Desfacere

Scopul este eliminarea unui element din cadrul jocului, prin desfacerea altora. Jocurile din această categorie sunt de obicei foarte complicate. În majoritatea cazurilor, piesele au elemente interne care nu se pot vedea şi care blochează jocul (obiectul) din a fi desfăcut prin “metode obişnuite”. Un exemplu clasic este “Tunul şi ghiuleaua” şi constă în eliminarea ghiulelei ce pare a fi blocată pe ţeava tunului, în vârf. Este cunoscut şi sub numele de Arabi Gun. De asemenea, alte jocuri din această categorie constau în descoperirea unor compartimente ascunse. Majoritatea jocurilor de acest tip fac parte din cultura asiatică (Japonia şi China).

Interconectare

Pentru început le desfaci, apoi le recompui. Jocurile din această categorie (majoritatea construite din lemn) sunt de forme geometrice simetrice, uneori extrem de complexe şi plăcerea masochistă este recompunerea lor la forma iniţială. Cel mai popular este jocul de “Şase piese” care are mai multe variante. Stewart Coffin şi Bill Cutler sunt doi dintre cei mai cunoscuţi arhitecţi ai acestor jocuri. Totuşi, cele mai deosebite forme nu sunt cele geometrice, ci cele concepute cu precădere în Japonia, sub formă de animale, sau corpuri zburătoare.

Descâlcire, descurcare

Obiectivul jocului e să eliberezi (elimini) o piesă din el. De obicei e vorba de un inel sau o altă formă inchisă (ciclică). Majoritatea sunt construite din sârmă (metal) sau sfoară, eventual combinate cu elemente din lemn sau sticlă. Unul dintre cele mai cunoscute jocuri de acest tip conţine un postament, câteva sfori cu bile din lemn la capete şi un inel (de obicei metalic). Scopul este eliminarea inelului. Rezultatul este dificil de obţinut, mai ales că incurcarea sforilor poate face jocul şi mai greu (chiar de adus în starea iniţială).

Dexteritate

Majoritatea jocurilor din această categorie folosesc o bilă ce necesită adusă într-un anumit punct, sau introdusă în anumite perforaţii, trecând prin diferite ipostaze, mişcând prin înclinare sau lovire tabla de joc. Evident, bila nu trebuie să părăsească sau să cadă de pe parcursul ei. De obicei, aceste labirinturi sunt inchise în cutiuţe de lemn sau plastic şi sunt foarte răspândite.

Mişcări secvenţiale

Jocurile de acest tip sunt jocurile în care piesele trebuiesc mutate (de obicei prin alunecare, fără a părăsi “spaţiul de joc”) pentru a forma imagini sau cuvinte precum şi cunoscutele Cuburi Rubik, Soma etc.

Geometrice

Puzzle geometric

Acestea sunt paradoxuri geometrice care constau în rearanjarea pieselor (plane) sub aceeaşi formă, dar în poziţii diferite, ducând la dispariţia unei zone din forma finală faţă de cea iniţială. De asemenea, un joc popular din această categorie, cunoscut din 1986, constă într-un desen cu treisprezece personaje, care după o uşoară rearanjare a pieselor desenate duc la dispariţia unuia dintre personaje (Get Off the Earth sau The Vanishing Leprechaun).

Vase sparte

Sunt cele mai vechi jocuri de acest gen. Multe aparţin Fenicienilor (zona Turcia de azi), fiind cei mai “talentaţi” în acest domeniu. Problema constă în a bea lichide din aceste vase fără a vărsa conţinutul, ele fiind pline de perforaţii, atât în zona “gâtului” cat şi pe “corpul” sau mânerul lor. De obicei există o perforaţie prin care lichidul se bea, acoperindu-le pe celelalte cu degetele. De cele mai multe ori, lichidul se bea printr-o perforaţie aflată pe mâner, sau pe corpul vaselor. Fiind de obicei vechi, aceste jocuri au o mare valoare întrucât evidenţiază măiestria celor ce au lucrat aceste vase de lut.

Împachetare

Jocurile de acest tip sunt reprezentate de ilustraţii pe o suprafaţă plană (de obicei hârtie sau carton) urmând a fi îndoită în diverse moduri pentru a “construi” diferite imagini. O hartă pliantă poate fi un exemplu, atât timp cât desenele realizate prin “unirea” străzilor pe liniile de îndoire pot compune o imagine. Jocul tip origami nu se încadrează în această categorie.

Compoziţii imposibile

Deşi nu sunt practic nişte jocuri, aceste “jucării” pun la încercare privitorul care îşi pune întrebarea tipică oricărui truc de magie: “Cum au făcut asta?!”. Una dintre cele mai vechi şi poate cea mai cunoscută compoziţie de acest tip este “Corabia în sticlă”. Harry Eng (citeşte despre) este un cunoscut “magician” care a împins această practică la extrem, folosindu-se de pachete de cărţi de joc, mingi de tenis sau chiar pantofi sport pentru a le introduce în interiorul sticlelor. Jeff Scanlan este cel care îi continuă astăzi arta.

(Wikipedia sub licenţa GNU)

Scrabble este un joc în care participanţii formează cuvinte prin plasarea de litere pe o tablă având dimensiunile de 15 pe 15 pătrăţele. Cuvintele se pot forma pe orizontală sau pe verticală, precum la cuvinte încrucişate, iar punctajul obţinut este mai mare atunci când literele folosite sunt mai rare (mai valoroase) sau când sunt plasate pe pătrăţele divers colorate, care dau diferite bonificaţii, ale tablei de joc. Numărul de litere şi valoarea lor sunt caracteristice fiecărei limbi. Varianta română are 100 de litere.

Scrabble se poate juca în familie, dar şi în sistem competiţional. Din 1990 acest joc este recunoscut în România ca disciplină sportivă, activitatea fiind reglementată de Federaţia Română de Scrabble. Se organizează competiţii naţionale (campionat, cupă) şi internaţionale (în limba franceză sau engleză). În competiţii, jucătorii concurează individual (singur la masă), cu excepţia turneelor de partide libere.

Există mai multe tipuri de partide:

1. Duplicat: arbitrul extrage litere (între 6 şi 8 litere, în funcţie de tipul duplicatului) pe care le anunţă (afişează). Fiecare jucător concurează individual, căutând un cuvânt cu punctaj maxim. Partida continuă în mod unic pentru toţi concurenţii, prin depunerea pe tablă a celui mai valoros cuvânt (anunţat de arbitru).
2. Anticipaţie: arbitrul extrage toate literele (în grupe de câte şapte litere şi o grupă de două litere). Concurenţii îşi stabilesc o strategie, încercând să realizeze un punctaj total cât mai mare pe măsură ce grupele de litere sunt extrase aleator.
3. Libere: se joacă între doi (sau mai mulţi) concurenţi, fiecare trăgând litere din sac.

Există şi o probă de Compunere, cu diverse tipuri de problemă (Integral … parţial, pe şir, Serie de maxime etc.).

Linkuri

• Federaţia Română de Scrabble
• Federaţia Internaţională de Scrabble Francofon

(Wikipedia sub licenţa GNU)

Canasta e un joc care poate fi jucat cu două perechi de cărţi sau cu piesele de remi. Se poate juca în patru, persoanele opuse la masă creând o echipă, sau doar în doi, ceea ce reduce însă farmecul jocului bazat pe spirit de echipă şi creşte valoarea “norocului”. La origine era un joc de cărţi de origine sud-americană, asemănător cu rummy.

Mai jos voi încerca să scriu toate regulile (cât mai detaliate posibil) pe care le ştiu. Dacă am omis ceva, te rog întreabă.
- patru jucători, două echipe; coechipierii stau faţă în faţă;
- 2 seturi de cărţi, cu 6 jokeri în total (jokerii şi 2-arii reprezintă “valori”, adică pot înlocui alte cărţi);
- se împart câte 14 cărţi la fiecare, iar cel din dreapta celui care a făcut cărţile primeşte 15 şi decartează primul;
- restul de cărţi se pun în mijloc, se întoarce prima şi se aşează alături…sub ea se pune “surpriza” alcătuită din tot atâtea cărţi cât indică numărul de pe cartea întoarsă prima (dacă e “valoare” se ia următoarea carte);
- primul nu trage carte, doar lasă jos; – în faza iniţială, se etalează cu 50p (cărţi sau combinatie de carti naturale cu valori = combinatie)

• valori: 2 şi jokeri;
• punctajul cărţilor: 4-7 au 5p; 8-14 au 10p; asul şi 2-ul au câte 20p; jokerul 50p; 3-ul roşu 100p; 3-ul negru (cu care te prinde sfârşitul unei mâini): -100 p.
• alta varianta de punctaj: 4-9 au 5p; 10-14 au 10p; asul şi 2-ul au câte 20p; jokerul 50p; 3-ul roşu 100p; 3-ul negru (cu care te prinde sfârşitul unei mâini): -100 p.

- canasta: serie de 7 cărţi cu acelaşi nr;
- canasta roşie: 7 cărţi cu acelaşi nr – 500p;
- canasta neagră: cărţi cu valori – 300p;
- canasta de valori (jokeri + 2-ari) – 2000p;
- canasta de valori (numai din 2-ari) – 3000p; – canasta de asi rosie: 1500p;
- canasta de asi neagra: 700p;
- dacă una din echipe are toţi 3-arii roşii, punctajul acestora se dublează şi vor valora 800p (1000p in unele variante);

- etapele de etalare:

• cu 50p (numai cărţi sau numai valori) în cazul în care echipa are <1500 p;
• cu 90 p (numai cărţi, numai valori sau combinat) în cazul în care punctajul total este între 1500 şi 3000p;
• cu 120p (numai cărţi, numai valori sau combinat) dacă punctajul total se încadrează între 3000p şi 5000p; după ce s-a depăşit pragul de 5000p, unul din jucători trebuie să se etaleze la următoarea mână cu canasta, făcută în mână (care poate fi de orice fel); dacă se depăşesc 10.000p, echipa se declară câştigătoare, dar numai în cazul în care a şi închis mâna respectivă!!;

- în momentul în care echipa este etalata, jucatorii acesteia pot lua pachetul=grămada de cărţi folosite din mijloc (în cazul în care acesta conţine cel puţin 3 cărţi). Aceasta se face in cazul in care jucătorul (caruia ii vine randul, din echipa etalata) doreste sa constituie o formatie cu cartea de deasupra si are cel putin inca doua carti cu acelasi numar sau o carte cu acelasi numar si o valoare (in unele variante nu se accepta sa se ia pachetul cu o carte si o valoare; doar doua carti de aceeasi valoare). Cel care a luat gramada este obligat să etaleze formatia astfel constituita fie alipind-o unei formatii de aceeasi valoare, deja etalate, fie constituind o noua formatie; Pachetul poate fi blocat=inchis in urmatoarele conditii:

• dacă se pune jos 3 negru, următorul nu poate lua pachetul;
• dacă se lasă jos 3 roşu, pachetul este închis până vine din nou rândul celui care a pus cartea (in unele variante 3 de rosu si de negru are acelasi efect – nu se poate lua pachetul un tur);
• se mai poate “închide” pachetul şi cu valoare, dar asta presupune indeplinirea urmatoarelor condiţii: se pune lângă pachet o valoare (de catre cel care vrea să închidă pachetul) şi din acel moment, pentru a lua pachetul, trebuie să ai atât 2 cărţi naturale, cu acelaşi nr ca cea care este jos, cât şi alte 2 valori care trebuiesc doar arătate celorlalţi jucători, iar valoarea care era langa pachet, trebuie alipită cărţilor etalate deja!!
• in varianta mai simpla, o valoare (2 sau joker) face doar sa sara randul urmatorului jucator.
• închide jocul cel care rămâne primul fără cărţi, dar numai dacă echipa respectivă are cel puţin 2 canaste!! – inchiderea valorează 100 p
• se mai poate închide pachetul şi cu cei 4 treiari negrii, caz în care închiderea valorează 1000 p!
• etalarea se face cu minimum 3 cărţi (min 2 cărţi şi o valoare);
• intr-o formatie numarul valorilor trebuie să fie mai mic decât numărul cărţilor naturale;
• coechipierul poate alipi cărţi la cele etalate deja, în vederea formării de canaste;
• în cazul în care se termină cărţile, se întoarce pachetul;
• dacă un jucător trage 3 roşu (sau îl are deja în mână), poate să descopere cartea şi astfel are posibilitatea să mai tragă încă una din pachet;
• dacă un jucător trage 3 roşu după ce pachetul a fost întors, nu mai are voie să schimbe cartea;
• dacă pachetul s-a întors deja de 3 ori şi nimeni nu reuşeşte să închidă jocul, se declară “joc fără închis” şi se face bilanţul punctelor în momentul respectiv.

(Wikipedia sub licenţa GNU)

Medalii de argint de la Olimpiada de vară din 1896, când încă nu exista sistemul cu medalii de aur, argint şi bronz (toate erau de argint)

Jocuri Olimpice de vară

629159684666732839 7 2 6 2 0 6 578 5^{3 5 4 5 5 7 2} 7 6 1 ² 2 0 ³ 4 0 ⁸ 1 ² 37⁸ 2 2 2 2 2 2 2 2 0 0 0 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 70

Poz	Ţară	Aur	Argint	Bronz	Total
Statele Unite ale Americii [1]	3
	Uniunea Sovietică [2]
10
Italia	2	4
	Franţa [1]	4
Germania [3][1]	8	8
	Regatul Unit [1][4]	8
8
Republica Democrată Germană [5]	9
	Suedia [1]
Ungaria
	Norvegia
Finlanda	0
Japonia	6
Australia [6][1]
	Rusia [7]
China [8]			6
	Canada
2
Olanda [1]
	România			3
Elveţia
	Coreea de Sud		4
Austria
	RFG [9][1]
4
Cuba [1]
	Polonia
Echipa Unificată [10]
Bulgaria			7
Cehoslovacia [11]
	Danemarca [1]
3
Belgia
	Echipa Unificată a Germaniei  (EUA) [12]
Turcia
Noua Zeelandă [13]
Grecia [1]				4
Spania [1]
Iugoslavia [14]
	Ucraina
Africa de Sud
	Kenya
Brazilia
	Argentina
Etiopia
	Estonia
Mexic
Iran
Republica Cehă [15]
	Kazahstan
Coreea de Nord
	Irlanda
Echipa Mixtă [16]
	India
Jamaica [17]
	Egipt [18][1]
Croaţia
	Belarus
Maroc
	Indonezia
Tailanda
Slovacia
Uzbekistan
	Lituania
Algeria
	Portugalia
Australasia [19]
	Pakistan
Bahamas
	Azerbaidjan
Nigeria
	Taipei [20]
Chile
	Slovenia
Georgia
Uruguay
Liechtenstein
	Camerun
	Zimbabwe
	Letonia
Trinidad-Tobago [21]
Uganda
Luxemburg [22]
Peru
Venezuela
Columbia
Tunisia
Israel
Costa Rica
	Armenia
	Siria
	Hong Kong [23]
Republica Dominicană
Mozambic
Surinam
	Burundi
	Ecuador
	Emiratele Arabe Unite
Mongolia
	Namibia
Filipine
	Liban
	Moldova
0	Serbia şi Muntenegru [24]
0	Tanzania
2	Puerto Rico
3	Boemia [25][1]
3	Ghana
5	Islanda
5	Participanţi Olimpici Independenţi [26]
5	Malaysia
8	Haiti
8	Arabia Saudită
8	Sri Lanka [27]
8	Zambia
Coasta de Fildeş
Antilele Olandeze
Paraguay
Senegal
Singapore
Tonga
Vietnam
Insulele Virgine Americane
Federaţia Indiilor Occidentale [28]
Panama
Qatar
Barbados [29]
Bermuda
Djibouti
Eritreea
Guyana
Iraq
Kuwait
Kârgâzstan
Republica Macedonia
Niger
	Totals	05	21	796

Jocuri Olimpice de iarnă

2222222200033333333334311

Poz	Ţară	Aur	Argint	Bronz	Total
Statele Unite ale Americii [1]	78	80	58	216
	Uniunea Sovietică [2]	78	57	59	194
Italia	36	31	34	101
	Franţa [1]	25	24	34	83
Germania [3][1]	60	59	41	160
	Regatul Unit [1][4]	8	3	10	21
Republica Democrată Germană [5]	39	36	35	110
	Suedia [1]	43	31	44	118
Ungaria	0	2	4	6
	Norvegia	98	98	84	280
Finlanda	41	58	52	151
Japonia	9	10	13	32
Australia [6][1]	3	0	3	6
	Rusia [7]	33	24	19	76
China [8]	4	16	13	33
	Canada	38	38	43	119
Olanda [1]	25	30	23	78
	România	0	0	1	1
Elveţia	38	37	43	118
	Coreea de Sud	17	8	6	31
Austria	51	64	70	185
	RFG [9][1]	11	15	13	39
Cuba [1]	0	0	0	0
	Polonia	1	3	4	8
Echipa Unificată [10]	9	6	8	23
Bulgaria	1	2	3	6
Cehoslovacia [11]	2	8	15	25
	Danemarca [1]	0	1	0	1
Belgia	1	1	3	5
	Echipa Unificată a Germaniei  (EUA) [12]	8	6	5	19
Turcia	0	0	0	0
Noua Zeelandă [13]	0	1	0	1
Grecia [1]	0	0	0	0
Spania [1]	1	0	1	2
Iugoslavia [14]	0	3	1	4
	Ucraina	1	1	3	5
Africa de Sud	0	0	0	0
	Kenya	0	0	0	0
Brazilia	0	0	0	0
	Argentina	0	0	0	0
Etiopia	0	0	0	0
	Estonia	4	1	1	6
Mexic	0	0	0	0
Iran	0	0	0	0
Republica Cehă [15]	3	5	2	10
	Kazahstan	1	2	2	5
Coreea de Nord	0	1	1	2
	Irlanda	0	0	0	0
Echipa Mixtă [16]	0	0	0	0
	India	0	0	0	0
Jamaica [17]	0	0	0	0
	Egipt [18][1]	0	0	0	0
Croaţia	4	3	0	7
	Belarus	0	3	3	6
Maroc	0	0	0	0
	Indonezia	0	0	0	0
Tailanda	0	0	0	0
Slovacia	0	1	0	1
Uzbekistan	1	0	0	1
	Lituania	0	0	0	0
Algeria	0	0	0	0
	Portugalia	0	0	0	0
Australasia [19]	0	0	0	0
	Pakistan	0	0	0	0
Bahamas	0	0	0	0
	Azerbaidjan	0	0	0	0
Nigeria	0	0	0	0
	Taipei [20]	0	0	0	0
Chile	0	0	0	0
	Slovenia	0	0	4	4
Georgia	0	0	0	0
Uruguay	0	0	0	0
Liechtenstein	2	2	5	9
	Camerun	0	0	0	0
	Zimbabwe	0	0	0	0
	Letonia	0	0	1	1
Trinidad-Tobago [21]	0	0	0	0
Uganda	0	0	0	0
Luxemburg [22]	0	2	0	2
Peru	0	0	0	0
Venezuela	0	0	0	0
Columbia	0	0	0	0
Tunisia	0	0	0	0
Israel	0	0	0	0
Costa Rica	0	0	0	0
	Armenia	0	0	0	0
	Siria	0	0	0	0
	Hong Kong [23]	0	0	0	0
Republica Dominicană	0	0	0	0
Mozambic	0	0	0	0
Surinam	0	0	0	0
	Burundi	0	0	0	0
	Ecuador	0	0	0	0
	Emiratele Arabe Unite	0	0	0	0
Mongolia	0	0	0	0
	Namibia	0	0	0	0
Filipine	0	0	0	0
	Liban	0	0	0	0
	Moldova	0	0	0	0
0	Serbia şi Muntenegru [24]	0	0	0	0
0	Tanzania	0	0	0	0
2	Puerto Rico	0	0	0	0
3	Boemia [25][1]	0	0	0	0
3	Ghana	0	0	0	0
5	Islanda	0	0	0	0
5	Participanţi Olimpici Independenţi [26]	0	0	0	0
5	Malaysia	0	0	0	0
8	Haiti	0	0	0	0
8	Arabia Saudită	0	0	0	0
8	Sri Lanka [27]	0	0	0	0
8	Zambia	0	0	0	0
Coasta de Fildeş	0	0	0	0
Antilele Olandeze	0	0	0	0
Paraguay	0	0	0	0
Senegal	0	0	0	0
Singapore	0	0	0	0
Tonga	0	0	0	0
Vietnam	0	0	0	0
Insulele Virgine Americane	0	0	0	0
Federaţia Indiilor Occidentale [28]	0	0	0	0
Panama	0	0	0	0
Qatar	0	0	0	0
Barbados [29]	0	0	0	0
Bermuda	0	0	0	0
Djibouti	0	0	0	0
Eritreea	0	0	0	0
Guyana	0	0	0	0
Iraq	0	0	0	0
Kuwait	0	0	0	0
Kârgâzstan	0	0	0	0
Republica Macedonia	0	0	0	0
Niger	0	0	0	0
	Totals	4

Combinat vară & iarnă

4² 36504898509262968674556368020297 6 2 ⁹ 3 5 4 2 5 8 0 2 9 5 ³ 7 222222220003333333333794385107

Poz	Ţară	Aur	Argint	Bronz	Combined Total
Statele Unite ale Americii [1]	1	07
	Uniunea Sovietică [2]
Italia
	Franţa [1]	9	0
Germania [3][1]	7	9	8
	Regatul Unit [1][4]	5	8	9
Republica Democrată Germană [5]	5	2
	Suedia [1]	5	7
Ungaria
1
	Norvegia	9	1
Finlanda	1	0	5
Japonia
7
Australia [6][1]
	Rusia [7]	4	4
China [8]
	Canada
5	1
Olanda [1]	4	8
	România		4
Elveţia	7	4
	Coreea de Sud
Austria		3
	RFG [9][1]
3
Cuba [1]
	Polonia
Echipa Unificată [10]
Bulgaria
Cehoslovacia [11]		8
	Danemarca [1]		4
Belgia		2
	Echipa Unificată a Germaniei  (EUA) [12]
Turcia
Noua Zeelandă [13]
Grecia [1]			4
Spania [1]
Iugoslavia [14]
	Ucraina
Africa de Sud
	Kenya
Brazilia
	Argentina
Etiopia
	Estonia
Mexic
Iran
Republica Cehă [15]
	Kazahstan
Coreea de Nord
	Irlanda
Echipa Mixtă [16]
	India
Jamaica [17]
	Egipt [18][1]
Croaţia
	Belarus
Maroc
	Indonezia
Tailanda
Slovacia
Uzbekistan
	Lituania
Algeria
	Portugalia
Australasia [19]
	Pakistan
Bahamas
	Azerbaidjan
Nigeria
	Taipei [20]
Chile
	Slovenia
Georgia
Uruguay
Liechtenstein
	Camerun
	Zimbabwe
	Letonia
Trinidad-Tobago [21]
Uganda
Luxemburg [22]
Peru
Venezuela
Columbia
Tunisia
Israel
Costa Rica
	Armenia
	Siria
	Hong Kong [23]
Republica Dominicană
Mozambic
Surinam
	Burundi
	Ecuador
	Emiratele Arabe Unite
Mongolia
	Namibia
Filipine
	Liban
	Moldova
0	Serbia şi Muntenegru [24]
0	Tanzania
2	Puerto Rico
3	Boemia [25][1]
3	Ghana
5	Islanda
5	Participanţi Olimpici Independenţi [26]
5	Malaysia
8	Haiti
8	Arabia Saudită
8	Sri Lanka [27]
8	Zambia
Coasta de Fildeş
Antilele Olandeze
Paraguay
Senegal
Singapore
Tonga
Vietnam
Insulele Virgine Americane
Federaţia Indiilor Occidentale [28]
Panama
Qatar
Barbados [29]
Bermuda
Djibouti
Eritreea
Guyana
Iraq
Kuwait
Kârgâzstan
Republica Macedonia
Niger
	Totals

Note

Referinţe

• International Olympic Committee medal database
• Official Olympic Reports

Linkuri

All-time medal counts are compiled by various sources, often adding up related results for Russia, Germany, Serbia, Czech Republic etc.

• CNN (1998)
• Der Spiegel (2006)
• OlympiaStatistik.de (2006)
• SPORT.y2u.co.uk

(Wikipedia sub licenţa GNU)